Gătitul sau gătitul este procesul de preparare a alimentelor pentru consum cu ajutorul căldurii. Tehnicile și ingredientele de gătit variază foarte mult în întreaga lume, reflectând tradiții și tendințe unice de mediu, economice și culturale.
În acest articol, voi explica ce este gătitul, cum se face și de ce este un lucru atât de grozav de făcut.
În această postare vom acoperi:
- 1 Multe fațete ale gătitului
- 2 De ce a găti mâncarea este mai mult decât a pregăti o masă
- 3 Ce se întâmplă cu mâncarea ta când o gătești?
- 4 Evoluția gătitului: de la antichitate la bucătăria modernă
- 5 Evoluția gătitului ca profesie
- 6 Modalități de a găti alimente: tehnici, metode și multe altele
- 7 Proteine: elementele de bază ale aromei și culorii
- 8 Carbohidrați: cheia stocării energiei și sprijinului structural
- 9 Sfaturi de sănătate și siguranță pentru gătit
- 10 Concluzie
Multe fațete ale gătitului
Gătitul este practica de a pregăti alimente pentru consum prin folosirea căldurii. Aceasta poate include o gamă largă de metode, de la fierbere și coacere până la grill-ul și prăjirea. Scopul principal al gătitului este de a îmbunătăți gustul, digerabilitatea, nutriția sau siguranța alimentelor. Este o artă, știință și meșteșuguri care implică o înțelegere profundă a proprietăților alimentelor și capacitatea de a controla procesul de gătit pentru a obține rezultatul dorit.
Rolul gătitului în diferite culturi
Gătitul este o practică foarte apreciată în multe culturi din întreaga lume. În unele culturi, cum ar fi în Japonia, gătitul este văzut ca o formă de artă care necesită ani de pregătire și practică pentru a stăpâni. În altele, cum ar fi în China, gătitul este o activitate extrem de socială care se desfășoară adesea în afara bucătăriei, în spații publice precum parcuri și piețe. Indiferent de stilul sau metoda particulară de gătit, capacitatea de a pregăti mâncare bună este foarte apreciată în multe culturi.
Instrumentele de gătit
Gătitul necesită o gamă largă de unelte și echipamente, de la oale și tigăi de bază până la aparate electrice avansate. Unele dintre cele mai importante instrumente pentru gătit includ:
- Cuțite și plăci de tăiat pentru prepararea ingredientelor
- Oale și tigăi pentru gătit alimente
- Boluri de amestecare și căni de măsurare pentru prepararea amestecurilor și măsurarea ingredientelor
- Cuptoare, plite și grătare pentru aplicarea căldurii alimentelor
- Termometre (acestea sunt cele mai bune pentru fumat) pentru monitorizarea temperaturii interne a alimentelor
- Recipiente și soluții de depozitare pentru păstrarea alimentelor proaspete și în siguranță
Diferite forme de gătit
Gătitul poate lua multe forme diferite, fiecare având propriul său set unic de tehnici și metode. Unele dintre cele mai comune forme de gătit includ:
- Fierberea: gătirea alimentelor în apă la o temperatură ridicată
- Coacerea: gătirea alimentelor într-un cuptor folosind căldură uscată
- Grătare: gătirea alimentelor la flacără deschisă sau cărbuni încinși
- Prăjire: gătirea alimentelor în ulei sau grăsime fierbinte
- Prăjire: gătirea alimentelor într-un cuptor folosind căldură uscată
- Aburire: gătirea alimentelor folosind abur din apă clocotită
Importanța ingredientelor de calitate
Calitatea ingredientelor folosite la gătit poate avea un impact semnificativ asupra produsului final. Utilizarea ingredientelor proaspete, de înaltă calitate poate îmbunătăți gustul, textura și valoarea nutritivă a alimentelor. În plus, utilizarea ingredientelor de calitate inferioară poate avea ca rezultat un produs de calitate inferioară și poate chiar reprezenta un risc pentru siguranță.
Rolul gătitului în industria restaurantelor
Gătitul joacă un rol semnificativ în industria restaurantelor, unde furnizarea de alimente de calitate superioară este esențială pentru atragerea și păstrarea clienților. Bucătarii și bucătarii din restaurante trebuie să fie foarte calificați în arta și știința gătitului, precum și în asigurarea unui nivel ridicat de control asupra procesului de gătit pentru a asigura consistența și calitatea. În plus, prețul alimentelor în restaurante este adesea semnificativ mai mare decât în alte setări, reflectând valoarea suplimentară care este pusă pe prepararea și prezentarea alimentelor.
De ce a găti mâncarea este mai mult decât a pregăti o masă
Gătitul nu înseamnă doar producerea unei mese. Este un proces care presupune combinarea și procesarea ingredientelor pentru a pregăti alimente în următoarele moduri:
- Face alimentele sigure și comestibile
- Oferă aromă și gust
- Face alimentele mai ușor de digerat
- Crește disponibilitatea nutrienților
- Îmbunătățește textura alimentelor
Gătitul este, de asemenea, favorizat în mod popular, deoarece economisește timp și este convenabil. Odată cu apariția tehnologiei moderne, gătitul a devenit și mai eficient și mai eficient.
De ce gătim mâncare astăzi
În timp ce gătitul a început ca un mijloc de a face alimentele sigure și comestibile, a evoluat într-o practică care este mult mai mult decât atât. Astăzi, gătim alimente din mai multe motive, inclusiv:
- Pentru a vă bucura de gustul și aroma alimentelor
- Pentru a face alimentele mai hrănitoare
- Pentru a îmbunătăți textura alimentelor
- Pentru a economisi timp și a fi convenabil
- Pentru a socializa și a lega cu ceilalți
Metoda preferată de prelucrare a alimentelor
Gătitul este metoda preferată de procesare a alimentelor, deoarece este sigură și eficientă. Ajută la eliminarea bacteriilor dăunătoare și a altor agenți patogeni care pot provoca boli. Gătitul face, de asemenea, alimentele mai hrănitoare și mai ușor de digerat, ceea ce este esențial pentru menținerea sănătății.
Ce se întâmplă cu mâncarea ta când o gătești?
Când începi să pregătești o rețetă, s-ar putea să nu realizezi seria complexă de modificări pe care le va suferi mâncarea ta. Modificările inițiale includ:
- Amestecarea ingredientelor
- Tăierea sau tăierea alimentelor în bucăți mai mici
- Creșterea temperaturii alimentelor
Toți acești pași pot provoca reacții chimice care în cele din urmă produc produsul final. În funcție de tipul de mâncare și de rezultatul final dorit, metodele folosite pentru prepararea acestuia vor varia.
Carbohidrați și amidon
Carbohidrații și amidonul sunt obișnuiți în multe alimente și suferă o serie de modificări atunci când sunt gătite. Etapele modificărilor carbohidraților includ:
- Descompunerea în zaharuri simple precum glucoza și fructoza
- Trece printr-un proces cunoscut sub numele de caramelizare, care poate produce un gust dulce, întunecat și ușor amar
- Creșterea în dimensiune și devenind compuși foarte complexi
Schimbările efective care apar depind de tipul de carbohidrați și de metoda de gătit folosită. De exemplu, fierberea cartofilor poate face ca amidonul să se gelatinizeze, în timp ce coacerea pâinii poate face ca amidonul să devină crocant.
Proteine și grăsimi
Proteinele și grăsimile sunt, de asemenea, afectate de gătit. Când proteinele sunt încălzite, ele se denaturează și se coagulează, determinându-le să își schimbe textura și să devină mai ferme. Grăsimile pot fi îndepărtate sau prevenite să devină râncezite prin gătit. Modificările proteinelor și grăsimilor pot afecta în cele din urmă gustul și textura produsului final.
Schimbări de culoare și aromă
Schimbările de culoare și arome sunt, de asemenea, frecvente atunci când gătiți alimente. De exemplu:
- Reacția Maillard poate provoca rumenire și poate produce o aromă de nucă, prăjită
- Ingredientele acide pot face ca alimentele să devină mai vibrante la culoare
- Gătitul poate, de asemenea, descompune compușii din alimente, producând noi arome și arome
Importanța pregătirii și depozitării corecte
Pregătirea și depozitarea corespunzătoare a alimentelor este importantă pentru a vă asigura că sunt sigure pentru a fi consumate și își păstrează aroma și textura. Unele note importante de reținut includ:
- Enzimele din alimente le pot deteriora dacă nu sunt depozitate corespunzător
- Alimentele diferite necesită metode și temperaturi diferite de păstrare
- Companiile care produc alimente pe scară largă folosesc tehnici și standarde consecvente pentru a se asigura că produsele lor sunt de cea mai înaltă calitate
În bucătărie, este important să urmați cu atenție rețetele și instrucțiunile de gătit pentru a vă asigura că mâncarea va ieși așa cum este prevăzut. Înțelegând schimbările care apar atunci când gătiți alimente, puteți produce mâncăruri noi și interesante, care sunt atât delicioase, cât și hrănitoare.
Evoluția gătitului: de la antichitate la bucătăria modernă
Pe măsură ce oamenii au evoluat, la fel au evoluat și metodele lor de gătit. În antichitate, oamenii foloseau metode simple pentru a-și găti mâncarea, cum ar fi prăjire carne peste o foc deschis sau fierberea legumelor în apă. Rafinarea acestor metode a durat secole și a fost influențată de marile civilizații ale lumii, precum egiptenii, grecii și romanii. Aceste civilizații timpurii au introdus noi alimente, sosuri și tehnici de preparare care sunt folosite și astăzi.
Ascensiunea bucătarilor profesioniști și a restaurantelor
Forma modernă de gătit a început să prindă contur în Evul Mediu, când bucătarii au început să lucreze în bucătăriile gospodăriilor bogate. Mai târziu, în secolul al XVIII-lea, au fost deschise primele restaurante în Franța, care serveau mâncăruri specifice într-o anumită ordine. Aceasta a marcat începutul mișcării culinare care avea să definească bucătăria regională și să aducă descoperirea de noi alimente din întreaga lume.
Evoluția tehnicilor culinare
De-a lungul anilor, gătitul a luat multe forme și a fost influențat de o mare varietate de factori. Următoarele sunt câteva dintre momentele cheie în evoluția gătitului:
- Utilizarea vetrelor și cuptoarelor în antichitate
- Descoperirea de noi condimente și ingrediente în timpul Epocii Explorării
- Rafinamentul bucătăriei franceze în secolul al XIX-lea
- Introducerea de noi tehnologii de gătit, cum ar fi cuptorul cu microunde și gătitul sous-vide
- Creșterea mișcării de la fermă la masă și accentul pe utilizarea ingredientelor proaspete, din surse locale
Evoluția gătitului ca profesie
Gătitul a fost o parte esențială a civilizației umane de mii de ani. În Egiptul antic, fabricarea berii a inițiat tendința de preparare profesională a alimentelor. Rămășițele arheologice găsite în morminte sugerează că angajații lucrau în magazine specializate în producția de bere și pâine. În civilizațiile anterioare, gătitul era în mare măsură o sarcină îndeplinită de femei în gospodării individuale. Cu toate acestea, tendința de specializare a dus în cele din urmă la apariția bucătarilor și bucătarilor profesioniști.
Apariția profesiilor culinare
Pe măsură ce piața alimentelor gătite a crescut, a crescut și numărul de profesioniști necesari pentru a le produce. Bucătarii și artizanii au început să se specializeze în multiple forme de preparare a alimentelor, de la coacerea pâinii dospite până la gătitul cărnii și legumelor. În multe culturi, au fost inventate pâine plate precum tortilla în Mexic, chapati în India și lefse în Norvegia, iar aceste produse necesitau abilități specializate pentru a le produce.
Modalități de a găti alimente: tehnici, metode și multe altele
Gătitul cu căldură directă presupune plasarea alimentelor direct pe o sursă de căldură. Iată câteva metode care se încadrează în această categorie:
- Grătar: Această metodă implică gătirea alimentelor pe un grătar pe flacără deschisă sau cărbuni încinși. Este la îndemână pentru a găti mâncăruri mai mici, cum ar fi burgeri, hot dog și legume.
- Grătirea la grătar: similar cu grătarul, frigerea implică gătirea alimentelor direct sub o sursă de căldură. Este o modalitate grozavă de a găti mâncăruri precum friptura, peștele și puiul.
- Soterea: Această metodă presupune gătirea alimentelor într-o cantitate mică de grăsime la foc mare. Este o modalitate la îndemână de a găti legume, ceapă și carne.
- Prăjirea prin amestecare: Această metodă este asemănătoare soterii, dar implică amestecarea constantă a alimentelor într-un wok sau tigaie. Este o modalitate la îndemână de a găti legume, carne și preparate din orez.
Metode de combinare
Metodele combinate implică utilizarea atât a căldurii directe, cât și indirecte pentru a găti alimente. Iată câteva metode care se încadrează în această categorie:
- Înălțare: Această metodă implică prăjirea cărnii într-o tigaie fierbinte și apoi fierberea ei într-un lichid. Este o modalitate grozavă de a găti bucăți mai tari de carne, cum ar fi pieptul de vită și umărul de porc.
- Aburire: Această metodă implică gătirea alimentelor peste apă clocotită. Este o modalitate la îndemână de a găti legume, pește și găluște.
- Afumarea: Această metodă implică gătirea alimentelor peste așchii de lemn care au fost incendiați. Este o modalitate excelentă de a adăuga aromă mâncărurilor precum carnea de vită, porc și pui.
Alte metode
Există alte câteva metode care nu se încadrează perfect în categoriile de mai sus:
- Sous vide: Această metodă implică gătirea alimentelor într-o pungă sigilată în vid într-o baie de apă la o temperatură precisă. Este o tehnică modernă care devine din ce în ce mai populară în bucătăriile de acasă.
- Prăjire: Această metodă implică gătirea alimentelor în ulei fierbinte. Este o modalitate la îndemână de a găti mâncăruri precum cartofi prăjiți, aripioare de pui și rondele de ceapă.
Indiferent de metoda pe care o alegeți, există câteva sfaturi utile care vă pot ajuta să vă îmbunătățiți gătitul:
- Adăugarea de ceapă într-un fel de mâncare poate ajuta la îmbunătățirea aromei.
- Verificați de două ori setarea de pe aragaz sau cuptor pentru a vă asigura că atingeți temperatura potrivită.
- Lăsați carnea să stea puțin după gătire pentru a permite sucurilor să se depună.
- Utilizați ustensilele potrivite pentru felul de mâncare pe care îl pregătiți.
- Purtați vasele fierbinți cu un prosop sau mănușă de cuptor pentru a evita arsurile.
Amintiți-vă, majoritatea felurilor de mâncare necesită puțin timp și efort, dar rezultatul final merită.
Proteine: elementele de bază ale aromei și culorii
Proteinele sunt nutrienți esențiali de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. Ele sunt elementele de bază ale mușchilor, oaselor și organelor noastre. Când mâncăm alimente care conțin proteine, corpul nostru le descompune în aminoacizi, care sunt apoi utilizați pentru a construi și repara țesuturile.
Cum ajută proteinele la gătit?
În gătit, proteinele joacă un rol crucial în adăugarea de aromă și culoare alimentelor noastre. Când proteinele sunt gătite, grupul amino se leagă de carbohidrați și produce un pigment și o aromă maro. Aceasta este cunoscută sub numele de reacția Maillard și este responsabilă pentru aromele și aromele delicioase ale multor alimente gătite.
Ce alimente sunt bogate în proteine?
Unele alimente care sunt bogate în proteine includ:
- Carne, carne de pasăre și pește
- Ouă
- Lactate
- Fasole și leguminoase
- Nuci si seminte
De ce sunt folosite ouă în multe rețete de prăjituri?
Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine, majoritatea ouălor conținând între 10 și 15% proteine în greutate. Pe lângă conținutul lor de proteine, ouăle ajută și la legarea tuturor celorlalte ingrediente într-un aluat uniform de prăjitură. Acesta este motivul pentru care majoritatea rețetelor de prăjituri folosesc ouă.
De ce instrumente aveți nevoie pentru a găti proteine?
Gătitul proteinelor se poate face într-o varietate de moduri, inclusiv la grătar, coacere și prăjire. Unele instrumente de care ați putea avea nevoie pentru a găti proteine includ:
- Gratar sau cuptor
- Tigaie sau tigaie
- Spatula sau clești (acestea sunt grozave pentru grătar)
- Termometru pentru carne
Cum vă puteți asigura că proteinele sunt gătite în siguranță?
Atunci când gătiți proteine, este important să vă asigurați că acestea sunt gătite la o temperatură sigură pentru a evita riscul de boli de origine alimentară. Iată câteva sfaturi pentru a găti proteinele în siguranță:
- Utilizați un termometru pentru carne pentru a verifica temperatura internă a proteinei.
- Gătiți carnea măcinată la o temperatură internă de 160 ° F (71 ° C).
- Gătiți carnea de pasăre la o temperatură internă de 165 ° F (74 ° C).
- Gătiți carnea de vită, porc și miel la o temperatură internă de 145 ° F (63 ° C) pentru mediu-rare, 160 ° F (71 ° C) pentru mediu și 170 ° F (77 ° C) pentru bine făcută.
Gătitul fructelor și legumelor le poate îmbunătăți aromele, le poate face mai ușor de digerat și chiar le poate crește valoarea nutritivă. În timp ce unele fructe și legume sunt delicioase crude, altele sunt mai bine gătite. De exemplu, gătitul roșiilor le poate crește conținutul de licopen, un antioxidant puternic care poate ajuta la prevenirea cancerului.
Carbohidrați: cheia stocării energiei și sprijinului structural
Carbohidrații sunt un tip de macronutrient care joacă un rol cheie în furnizarea de energie organismului. Ele sunt formate din zaharuri, care sunt carbohidrați simpli, și polizaharide, care sunt carbohidrați complecși. Când mâncăm carbohidrați, corpul nostru îi descompune în glucoză, care este apoi folosită ca sursă de energie. Excesul de glucoză este stocat în ficat și mușchi sub formă de glicogen, care poate fi folosit ulterior când organismul are nevoie de energie.
Caramelizarea carbohidraților din alimente
Când carbohidrații sunt gătiți, zaharurile lor se caramelizează. Acesta este motivul pentru care pâinea devine maro aurie deasupra când este coptă. Dar fructele și legumele pot fi și caramelizate atunci când sunt gătite. Acest proces are ca rezultat o aromă dulce, de nucă și o culoare maro auriu.
Sfaturi de sănătate și siguranță pentru gătit
- Spălați-vă mâinile cu săpun și apă caldă înainte de a manipula orice aliment.
- Spălați bine toate fructele și legumele sub jet de apă proaspătă pentru a îndepărta orice murdărie sau bacterii prezente pe suprafață.
- Utilizați plăci de tăiat separate pentru carnea și legumele crude pentru a evita contaminarea încrucișată.
- Curățați toate suprafețele și ustensilele cu apă fierbinte și săpun înainte și după utilizare.
- Evitați să spălați carnea sau păsările nespălate, deoarece pot răspândi bacterii dăunătoare în bucătărie.
- Frecarea sau stropirea pot, de asemenea, răspândi bacterii, așa că evitați acest lucru.
Gătitul și depozitarea
- Utilizați un termometru pentru alimente pentru a vă asigura că carnea și carnea de pasăre sunt gătite la temperatura internă corectă. Temperatura ar trebui să atingă 145°F pentru fripturile de porc, vită, miel și vițel, fripturi și cotlete; 160°F pentru carne măcinată, cum ar fi burgeri și cârnați; și 165°F pentru toate păsările de curte.
- Scoateți întotdeauna carnea de la sursa de căldură înainte de a ajunge la temperatura dorită, deoarece va continua să gătească câteva minute.
- Lăsați carnea să se odihnească câteva minute înainte de a o tăia pentru a lăsa sucurile să se depună.
- Păstrați alimentele gătite în recipiente etanșe în frigider sau congelator în două ore de la gătire.
- Evitați să lăsați alimentele la temperatura camerei prea mult timp, deoarece bacteriile se pot dezvolta rapid în medii calde.
- Când reîncălziți alimentele, asigurați-vă că aceasta atinge o temperatură internă de 165 ° F pentru a ucide orice bacterie dăunătoare care ar putea fi prezentă.
Evitarea organelor și a amestecurilor de carne
- Organele interne ale unui animal pot conține bacterii dăunătoare și trebuie gătite bine înainte de a le mânca.
- Carnea amestecată, cum ar fi burgerii și cârnații, poate conține bacterii din diferite părți ale animalului, așa că este important să vă asigurați că sunt gătite până la capăt.
- Rosturile rulate și fripturile mai groase pot ascunde bacteriile dăunătoare în miez, așa că este important să folosiți un termometru pentru alimente pentru a vă asigura că sunt gătite corect.
Sfaturi generale
- Igiena și curățenia de bază sunt importante atunci când lucrați cu alimente.
- Utilizați tipul corect de termometru pentru alimentele pe care le gătiți. De exemplu, un termometru pentru carne este diferit de un termometru pentru bomboane.
- Curățarea și răcirea corespunzătoare pot preveni răspândirea bacteriilor dăunătoare.
- Evitați utilizarea alimentelor expirate sau stricate, deoarece pot provoca toxiinfecții alimentare.
Concluzie
Așa că iată-l - tot ce trebuie să știi despre gătit. Este o abilitate de care se poate bucura toată lumea, iar cea mai bună parte este că poți face aproape orice vrei! Așa că continuă, încearcă! Nu vei regreta!
